Dezbaterea declanșată în Marea Britanie, unde premierul Keir Starmer a propus interzicerea accesului la principalele rețele sociale pentru persoanele sub 16 ani, a reaprins discuții despre modul în care România gestionează dependența de ecrane la copii și tineri. Potrivit afirmațiilor londoneze, platformele sunt concepute pentru a captura și menține atenția adolescenților, crescând riscuri precum hărțuirea, expunerea la conținut periculos și dependența digitală.
În România, în prezent nu există o inițiativă legislativă asemănătoare în vigoare, însă fenomenul este resimțit în școli, în familie și în rândul specialiștilor: ore îndelungate petrecute pe TikTok sau Instagram, provocări periculoase, cyberbullying și comparații sociale influențate de imagini „perfecte” online. Experții români avertizează asupra vulnerabilității elevilor în contextul utilizării frecvente a rețelelor și subliniază necesitatea unui cadru de educație digitală în familie și în școală, pentru a promova alfabetizarea media, gestionarea timpului și reziliența la presiunea online.
Dacă România ar urma un model similar, impactul ar implica posibile măsuri de supraveghere și protecție, cu argumente privind echilibrul între siguranță și libertatea online. La nivel local, multe școli din Caraș-Severin iau în considerare module de educație digitală, consiliere psihologică și campanii de conștientizare a riscurilor ecranelor.
În lipsa unei decizii rapide, autoritățile și comunitățile s-au angajat într-o dezbatere asupra efectelor pe termen lung ale dependenței de ecrane și a modului în care liceele, părinții și elevii pot opera cu responsabilitate în era digitală.
